de ceva vreme incoace mi-am tot propus sa scriu acest post.. intr-un final sper sa reusesc si sa nu mai ajunga in drafts.

in urma cu cateva luni ma aflam intr-o librarie unde am zarit cartea “Tot ce stiu barbatii despre femei” printre cartile cele mai bine vandute ale lunii… stiam ce-i cu ea,  dar m-a mirat ca a avut un asa mare succes. Poate fi o gluma buna, ceea ce de altel cred ca s-a si intamplat, intrucat nu-mi explic de ce ai plati pentru o carte goala. haha, amuzant.

Intr-adevar este amuzant, pentru o scurta perioada de timp, pana cand o sa apara o parodie a acesteia cu care sa se amuze si ei pe seama elelor.

disclaimer )): Cum generalizarile nu se afla in randul preferintelor mele, se intelege de la sine ca urmatoarele randuri se refera strict la exceptii…

ma gandeam ca daca barbatii stiu atat de putine lucruri despre noi, fie  suntem inconjurate de o populatie masculina de imbecili, fie nu ne facem noi intelese, fie …pur si simplu, nu avem cum sa ne facem intelese fiindca nici noi nu ne mai intelegem

nici eu nu inteleg multe despre ele/noi si sunt o ea…

acum vreau sa dau un exemplu…el si ea..s-au vazut prima oara intr-o seara de mai..  bla bla… cum zice melodia… apoi… apare ceva zgomot de fond si nu mai merg lucrurile… ea nu prea stie ce vrea, el nu o prea vrea pe ea, sau ea nu prea il vrea pe el.. whatever.. se despart… fiecare isi vede fericit sau nu de treaba lui fara celalalt. totul e bine cand se termina cu bine, nu? wrong: totul e bine atata timp cat el nu-si gaseste pe alta si sufera (ne place noua sa credem) in continuare dupa minunata ea, de care tocmai s-a despartit (dar ea nu stie ca nu mai e atat de minunata in okii lui, asa cum nici el nu mai e atat de minunat in okii ei).  ce se intampla cand apare o alta ea, minunata alta ea, o alta posibila viitoare trecuta, care sterge (impropriu spus, amintirile vor ramane si alea bune dar si cele mai rele, dar macar nu ii mai vin prin minte decat uneori, nu mereu) amintirile cu recent trecuta ea?  sunt unele dintre noi elele, cam marea  majoritate, carora le place sa credea ca sunt the one and only, amintirea ce va ramane mereu vie,  acea dragoste incomparabila, pe care el va incerca sa o caute in fiecare ulterioara ea. Si nu! ulterioarele ele nu seamana cu trecutele ele.  de ce? fiindca in cel mai fericit caz, cel care cauta acele calitati de care tocmai s-a despartit, este de-a dreptul dus cu pluta.  mie daca mi se face rau de la mici,  nu mai mananc mici, fie ei mici mici, ca tot mici sunt…

my point is:

1. daca iei o decizie, gandeste-te daca e buna si daca asta vrei

2. daca ai luat o decizie, oricat de nasoala a fost ea, asteapta-te sa fie si mai nasoala, dar macar tine-te de ea (caci uneori acolo unde sc..uipi e bine sa nu mai l…ingi)

3. in general ce-si face omul cu mana lui se numeste lucru manual

4. da suntem unici, dar nu imposibil de inlocuit

5. trecuta, actuala si viitoarea nu prea au nimic in comun… in afara de faptul ca sunt femei (despre care ei stiu suficient de multe incat sa le diferentieze)

6. IQ != EQ

si… ma mai gandesc.

]]> http://eisiele.wordpress.com/2010/04/28/lasa-ma-dar-nu-ma-lasa/feed/ 2 catalina ChakirisMonroe http://eisiele.wordpress.com/2009/12/24/cadouri-insinuari/ http://eisiele.wordpress.com/2009/12/24/cadouri-insinuari/#comments Thu, 24 Dec 2009 17:26:22 +0000 catalina http://eisiele.wordpress.com/?p=135 ]]>

Decembrie… ultima luna din an, luna cadourilor, a celor mai frumoase sarbatori din an, luna in care unii analizeaza anul ce tocmai a trecut si isi stabilesc obiective noi pentru un an nou. Luna in care vrei sa fii alaturi de cei dragi si in care, vrei sa-i surprinzi foarte placut, daruind printr-un cadou, tot ce ai tu mai bun…

si acum as da play pe rewind… se aude zgomotul clasic de rewind pe caseta …

POFTIM?!?!? ar putea zice ai mai scpetici (practici, etc etc) dintre noi…da`… de unde atatea cadouri… lasa ca sunt feiriciti si fara cadouri.

Scriu acest post fiindca nu de putine ori, fie ei, fie ele, sunt pusi in fata unor situatii mai mult mai mai putin asteptate. Dupa zile intregi de cautat pe internet, intrebat prietenii, ganduri, framantari, plimbari in recunoastere prin magazine, consultat buget … etc, vine momentul cand iei cadoul, plin/a de entuziastm, mandru/a de alegerea facuta…. cu o foarte mare certitudine ca vei obtine zambetul de bucurie pe care il astepti de la cel/cea pentru cadoul caruia/eia ai consumat atata energie si nu numai.

Acum, nu stiu cum sunt unii, dar altii, tocmai fiindca depun asa mult suflet (+ multe altele) in a cumpara cadoul potrivit, asteapta si ei, la randul lor, macar jumatate din cadoul asteptat (da, stiu, luam xbox`ul si`l taiem in 2 – una la tine, una la tata )) )… si… cum asteptarile sunt mari, dezamagirea poate fi cel putin la fel de mare…

Cel mai mult imi place replica “nu stiu ce sa-i iau!”. Poate ca n-am dreptate in totalitate, dar atunci cand iti pasa cu adevarat de persoana de langa tine si… mai intervin si ceva sentimente la mijloc, este practic imposibil sa nu stii cu ce sa surprinzi, sau ce-si doreste cel de langa tine. Ca sa nu mai vorbim de zecile de semne si insinuari pe care fetele le pot face si zecile de raspunsuri pe care baietii le pot da la intrebarea “cam ce ai vrea tu de Craciun?!” Si chiar cred ca nu deranjeaza pe nimeni ca nu mai este o mare surpriza cadoul de Craciun, atata timp cat primesti ce-ti doresti.

Si… cam asa e cu toate ocaziile, nu doar in cazul sarbatorilor de iarna…special la cadourile de Craciun e ca toata face cadouri cu aceasta ocazie si… magazinele sunt pline de sugestii si alternative.

All you need is love.. love… lasand dulcegariile la o parte, nu iti trebuie decat un pic mai multa atentie si… poate, o doza mai mica de egoism…or so … i guess…

P.s. Andreea, sunt sigura ca o sa vina vremuri cand o sa ramai uimita ca ai primit exact ce iti doreai! (lasa-ti gandurile citite ) )

]]> http://eisiele.wordpress.com/2009/12/24/cadouri-insinuari/feed/ 2 catalina 1084633_question_mark_4 http://eisiele.wordpress.com/2009/06/15/un-el-si-o-ea/ http://eisiele.wordpress.com/2009/06/15/un-el-si-o-ea/#comments Mon, 15 Jun 2009 12:09:31 +0000 catalina http://eisiele.wordpress.com/?p=119 ]]>

Revin cu un post in care voi vorbi in mod special despre doi ei, un el si o ea, uitand un pic de genericul ele si ei… Fac asta pentru ca, intr-un fel,  cred ca pentru ei nu exista ei si ele, ci exista el si ea, unul pentru celalalt.

Sunt doi prieteni dragi, pe care nu m-as feri sa-i critic daca ar gresi in vreun fel in legatura cu  modul de a privi o relatie… Stiu sigur ca daca au facut greseli, au reusit sa treaca peste, asa cum este cel mai bine, intorcandu-se de fiecare data spre cel iubit, pentru a rezolva o problema si nu pentru a o amplifica, asa cum multi o fac. E ceva obisnuit sa ne suparam, sa ne evervam si sa spunem ca vrem s-o lasam balta, la nervi si oarecum impulsiv. Totusi, ii admir pe cei care (si pe el si ea) reusesc sa treaca peste orgoliile personale,  ideile gresit construite, conceptii prea dure si valori personale mai presus de valorile comune. Nu spun ca este gresit sa ai o scara de valori si sa tii cont de ea, insa cred ca in doi  pana si valorile se impart si construiesc impreuna.

Nu vreau sa fac lucrurile sa para siropoase si scoase din povesti. Pana la urma povestile noastre se continua si dupa gasirea perechii potrivite, cu o viata in doi, in care inveti mereu si incerci sa fii mereu mai bun/a pentru acela/aceea pe care-l consideri cel mai potrivit/a pentru tine.  Stiu sigur ca in dragoste totul este posibil (la fel a in razboi, nu? ), insa  acel tot e musai sa fie pentru ei doi, despre ei doi si cu ei doi.

El si ea, cum va spuneam, imi sunt dragi…Au ajuns acolo unde cu totii ne asteptam sa ajunga. Isi vor pune inelele pe mana si vor continua sa fie impreuna, ca si pana acum, dar mai responsabili si mai apropiati in fiecare zi unul de celalalt. Vor invata in fiecare zi cum e cu sosetele aruncate aiurea sau cu minutele interminabile din fata oglinzii si, sunt sigura,  o sa le faca placere sa se certe si apoi sa ne povesteasca amuzandu-se cum e in doi, noua celor mai putini curajosi sau care poate doar mai asteapta o confirmare a timpului, asa cum si ei probabil au facut-o.

Ma bucur pentru ca stiu ce reprezinta unul pentru celalat, el pentru ea si ea pentru el si, asa cum le-am mai spus-o,  sunt sigura ca e alegerea potrivita, cu atat mai mult cu cat nu au reusit sa ne surprinda cu vestea.

Eh, va spun aici ca asteptam, nu prea curand, ce-i drept, o alta ocazia cu care sa ne surprindeti. Atunci cred ca veti reusi.

Va dorim multa fericire, de care aveti parte oricum, noroc, copii frumosi, rabdare, pofta de mancare mai mica (ca sa nu gatiti asa des), pofta de dragoste mai mare, multe calatorii, cativa prieteni foarte buni, dimineti insorite, nopti albe, pregatiri nu foarte agitate de nunta, o petrecere ca in povesti si… pune deoparte  batrane, la nunta nu ti-o dam inapoi usor. >:)

Radu D.:

Iata batrane ca a venit si momentul de care ne temeam noi cand eram tineri: aoleu, ce e aia casatoria, in nici un caz nu ma casatoresc sub 30 de ani, I want to live dammit! si multe alte glume. Se pare ca daca gasesti pe cine trebuie, nu mai ai nevoie de nicio confirmare data de varsta sau alte criterii. Vestea a sunat mai mult decat normala (poate chiar asteptata si pariata <pusesem pariu ca voi sunteti primii >). Va doresc multa sanatate (fericiti stiu ca sunteti) si un strop de noroc ca nu strica niciodata.  >:D<

Sincer, nu ma asteptam sa fie un topic atat de cautat si discutat… Am inceput sa scriu despre Scoala de Seductie mai mult din amuzament si s-a trasnformat intr-o polemica destul de aprinsa.

Observ ca din ce in ce mai multa lume ajunge sa afle despre scoala lui Sorin, ceea ce pentru el nu poate sa insemne decat ca functioneaza networking`ul pe care-l face…Pe de alta parte insa, observ ca, nu de putine ori, se scrie intr-un mod ironic la adresa acestei scoli si, evident,  este datoria lui Sorin sa-si apere business-ul.  Nu pot nega ca m-a dus gandul la Hitch si felul in care ii invata ei pe ceilalti sa seduca femeile, cand am citit prima data despre Scoala de Seductie. Insa diferenta majora pe care o vad eu, e ca unii nu promoveaza aceste servicii pentru ca ele ajung sa fie promovate prin word of mouth si nu cu glas tare, ci in soapta, caci pana la urma nu toti trebuie sa ajunga sa fie don juani, pentru ca oricum nu toti pot. Altii, in schimb, incearca toate modalitatile disponibile de promovare pentru a`si face cunoscut brandul. Nimic de reprosat. Chiar cred ca in timp lucrurile vorbesc de la sine, serviciile de calitate ajung  sa fie cunoscute datorita output`ului pozitiv si nu a promovarii intense. Piata va ajunge sa sanctioneze  ce nu e bun si sa promoveze ce este valoros.

Acestea fiind spuse, sunt sigura ca atata timp cat exista orbi vor exista si profesori pentru ei. Sper sa nu mi-o ia nimeni in nume rau, insa sunt convinsa, asa cum sunt si de alte domenii, ca exista anumite aptitudini si abilitati care nu se invata. Femeile nu sunt atrase in mod special de ceea ce le spui, ci de ceea ce faci… Si faptele, in general, daca nu vin din instinct si nu sunt naturale se observa… nu prea te poti educa pe termen lung in acest sens… si mai devreme sau mai tarziu falsul iese la iveala.

Sorin, sper sa iti mearga in masura in care esti bun… si sper sa ai parte de commentarii pe masura muncii tale.

Nu cred ca exista scoli pentru seductie, asa cum nu exista scoli pentru genii… dar… desigur, pot exista incercari. Poate vor reusi pana la urma.

Bafta si lor cu scolile de seductie si celor care vor sa invete cum e cu seductia…

Si… sper sa scriu mai des…

Anyways… ma gasiti si aici, scriind despre pasiuni, dans si stil de viata

Catalina

Nu  stiu cati dintre voi ati citit toate comentariile iscate pe seama postului “scoala de seductie”, insa eu una am fost atrasa intr-un schimb de replici destul de lung.. si, in mare masura, interesant.

Nu am sa mai comentez pe subiectul asta decat, poate, intr-un post viitor

Totusi, a fost un comentariu care mi`a atras atentia prin modalitatea de abordare a subiectului – scoala de barbati– scoala de femei- si in care era ridicata problema egalitatii intre sexe.

Atat de mult se discuta pe marginea acestui subiect ca, eu una, nu m`as mai aventura sa scriu despre, insa sunt cateva puncte pe care vreau sa le ating…

Scoli pot exista cu sutele si ptr femei si ptr barbati, ca tot n`o sa`i invete nimic daca nu stau sa analizele bine asupra propriilor experiente, sau macar sa priveasca in jur.. viata (a lor si a celorlalti) este cea mai buna scoala…

Egalitatea…niciodata nu cred ca o sa se poata vorbi de egalitate, atata timp cat unii sunt barbati si unele femei (totusi e o constructie diferita, ca sa nu intru in detalii). Putem insa vorbi de egalitatea sanselor, care este cu totul altceva.

Flirtul, “agatatul”, le initiaza aceia care vor sa ia parte la aceaste activitati… daca nu te intereseaza, nu te implici, e simplu… dar nu cred k nu te implici doar ptr ca ai vrea sa vina femeia la tine, fiindca “tot se lauda ele ca vor sa fie egale cu noi si atunci ar putea, la fel de bine, sa depuna si ele efortul de a ne seduce pe noi barbatii”.  Sunt convinsa ca, de foarte multe ori, femeile initiaza un oarecare joc al seductiei, pentru ca, de putine ori, barbatii se duc “k musca`n lapte” la o tipa care sa nu le fi trimis oarecare semnale (priviri, zambete, etc)…Si apoi, tocmai fiindca in aceste repetate randuri sunt dracusorul cu initiativa, asteapta ca macar partea mai activa sa fie facuta de barbati (cele cu mai putina initiativa).

Si…mai e o vorba care pe mine ma amuza teribil ce spune ca femeile analizeaza in urmatorul mod “daca stau zice ca-s curva, daca fug zice ca  nu vreau, mai bine ma impiedic”.

Una peste alta, e simplu sa invocam egalitatea intre sexe de fiecare data cand aceasta se constituie intr-un avantaj pentru noi, dar cred ca ar fi mai bine sa incercam sa ne dam seama de importanta fiecaruia si sa acceptam ca suntem asa cum suntem, inegali si egali in aceeasi masura si ca daca, totusi ne placem, sa incercam sa nu ne mai ascundem dupa deget si sa aratam asta. Maine nu se stie niciodata ce ne rezerva si, cum regretele nu sunt prea apreciate, e bine sa incercam sa evitam sa le acumulam.

Asa ca … daca iti place un tip, o tipa, du`te si arata`i… poate cu stangacie, poate cu vorba, poate cu fapta, poate nu cu replici consacrate si expirate, ci cu ceea ce gandesti tu si kiar ai vrea sa`i transmiti (ok…poate kiar ai succces si dk ii spui k ai vrea sa faceti sex nebun,  dar… risti si foarte mult, caz in care oricum nu prea ti`ar pasa caci nu prea ai avea nimic de pierdut). Fotomodel sau nu, puternic sau nu, dominator sau nu, nu conteaza.. nici femeile nu sunt toate fotomodele, destepte, amuzante, prietenoase, sociabile, romantice etc…Si nici nu trebuie sa fie toate asa, sau sa le intruneasca pe toate.. Trebuie doar sa stim ce vrem, pentru ce vrem, cat vrem si restul, parte cu obtinutul…vine din incercat .

Catalina

Oki, sa presupunem ca e o decizie pretty smart sa creezi o scoala de seductie, atata timp cat mai toti incercam sa seducem, sa fim placuti, sa-i facem pe ceilalti sa cada a la picioarele noastre (hahahaha)..

Si e o decizie si mai desteapta sa iei bani pe asta…ce tare sa te imbogatesti pe banii celorl care  ajung sa creada in beneficiile multiple pe care aceste “cursuri” le pot avea …

Nu vreau sa fiu rautacioasa si ma chinui teribil sa nu rad … sau nu… ei bine da! rad… si nu rad de initiativa ci de saracii care dau bani pentu un workshop de 3 zile care promite ca iti va schimba viata. Ei, cum!?!?  in bine… in foarte bine, caci dupa cum insusi initiatorul scolii afirma, vei invata

“CUM SA AGATI FEMEILE ATRAGATOARE PE CARE LE VEZI ZILNIC, SI CUM SA FACI SA POTI VORBI ORE IN SIR CU ELE SI SA OBTII CE VREI TU DE LA ELE, FIIND TOTAL RELAXAT IN LEGATURA CU ASTA “

am sa aleg sa pastrez formatarea autorului acestui titlu (pentru curiosi: un simplu search pentru scoala de seductie si vi se va dezvalui misterul)

Woooooow!!!

ok… deci acolo inveti nu doar cum sa agati femeile  atragatoare (replica “ce faci fetele?!” deja stim ca nu mai functioneaza), ci inveti sa agati femeile atragatoare pe care le vezi zilnic … Ii bun asa, ca doar te plictisesti, vrei in fiecare zi ceva nou…dar oare daca le agati pe ele, pe care le vezi zilnic nu inseamna ca le vezi zi de zi si nu mai e nou? Si cine vrea sa le agate pe toate?!?!? ai sanse foarte mari sa ajungi un cuier

Oh… si mai e “cum sa faci sa poti vorbi ore in sir cu ele” …. serios acum! vrea vreunul dintre voi sa vorbeasca ore in sir cu ele? hai, in cazuri extreme, vrei cel mult sa vorbesti ore in sir cu ea,  nu cu ele!!! u might be an outsider dk sunt ele si sa te trezesti ca de fapt ele “barfesc”!  si asta nu`i fun! nu`i nici macar 1/2 fun!! iar ca sa mai dai si bani pentru asta trebuie sa fii un pic mai mult decat nebun.

Ce-mi place e ca poti obtine ce vrei de la ele! Da, observ ca intreaga idee a cursului se poate invarti in jurul ideii de NLP (programare neuro-linvistica) si ca bla bla bla inveti cum sa manipulezi fara ca ceilalti sa isi dea seama de asta… dar seriously, lucrurile astea nu se invata in 3 zile.. nu se invata nici in ani buni, dar in 3 zile! Oricum, esti fericit daca urmezi cursurile scolii de seductie, poti trece asta in CV! Clar or sa cada sefele la picioarele tale! Si  ca sa fiu pe deplin rautacioasa…ca sa stii ce vrei tu de la ele, trebuie sa stii ce vrei in general si daca ai stii ce vrei in general n`ai mai avea nevoie de aceste cursuri, caci o astfel de persoana este, de cele mai multe ori, o persoana sigura pe ea…si ce stim despre persoanele sigure pe ele? ca ajung unde vor (which reminds me de “fetele bune ajung in rai, fetele rele ajung unde vor ele”)

Ce ma amuza cel mai tare este ca poti fi total relaxat cand faci toate astea! Adica sa le agati pe ele pe care le vezi zilnic, sa vorbesti cu ele ore in sir si sa mai faca si ce vrei tu, toate astea cu o mare relaxare…hm… sa zicem ca dupa ce terminati orele alea de vorbit poate (doar poate) mai aveti timp si pentru partea in care ea face ce vrei tu… dar unde e relaxarea in toata faza asta? esti relaxat ca face ce vrei tu? ca vorbesti ore in sir cu ea? sau ca le agati pe toate? aaaah stiu… esti relaxat pentru ca finally u can do it man!! serios chiar poti! poti sa castigi in fata femeilor. U can call urself Women`s God… Dar adu-ti aminte de Bruce Almighty, e greu sa fii Dumnezeu!

Ma intreb de ce oare nu mi-am facut si eu o scoala de seductie… la naiba cred ca as face bani multi.

Serios, sunt invidioasa pe cel care a infiintat prima scoala pentru asa ceva. el ii poate fraierii pe ceilalti (bine si eu ii fraieresc pe unii, dar nu le iau banii ) si ce e si mai tare e ca oamenii chiar ii multumesc pentru ca ii fraiereste.

Era un episod in Strumfii (desenele alea amuzante de pe vremuri) cand un mic strumf vroia sa aibe puteri magice, iar alt strumf, mai destept, ii da contra cost o crema minunata cu care sa se dea pe nas in fiecare zi, urmand sa obtina acele puteri. Trece o zi, trec doua, strumful devine mai puternic si dupa inca vreo 2 zile gusta din crema minunata care se dovedeste a fi dulceata. Intelegeti voi analogia

Haideti totusi sa ne imbatam pe gratis )

Hm… poate o sa mai revin cu articole legata de scoala de seductie… sunt lucruri foarte interesante acolo Va invit sa decideti si singuri.

catalina.

nu m`am nascut cu telefonul mobil la nas, dar cu toate astea nu-mi imaginez cum ne descurcam fara ele…

imi aduc aminte relatarea unei prime intalniri dintre un el si ea, o cunostiinta, ceva mai mare ca mine.  stabilisera data, ora, locul….ramanea doar sa se vada. insa ghinion! el n-a ajuns. ea, neagra de furie (“mi-a dat teapa”) in drum spre casa isi imagineaza tot felul de scenarii despre cum sa i-o plateasca (justificare oricum  nu putea gasi pentru absenta). ajunsa acasa, este informata de colega de camera ca al sau partener de intalnire telefonase pe fix la 5 minute dupa ce ea iesise pe usa. intamplarea a fost depasita asa cum probabil multe altele au mai fost depasite ulterior, caci e cam siropos sa decid ca au trait fericiti pana la adanci batraneti (inca sunt destul de tineri si nelinistiti).

oricum, istorisirea mea e legata de o discutie avuta acum cateva zile cu o alta ea. tot cuplata, tot cu probleme de cuplu existentiale. dilema ei e in felul urmator: “stiu ca are treaba si ca nu are timp sa ma sune cand este la munca si de asta trebuie sa-l sun eu, insa nu-mi convine deloc. el de ce nu ma suna si il sun doar eu? ce, la baie cum are timp sa se duca si totusi pentru mine nu gaseste 2 minute ?!?”

nu putine sunt cele care gandesc asa mai devreme sau mai tarziu, cand ajung sa fie implicate intr-o relatie mai serioasa (evident nu ma exclud din aceasta categorie ).  totusi vine o vreme cand  iti dai seama (slava domnului!!) ca lucrurile nu stau kiar asa (stim stim, “nu e ceea ce iti imaginezi!!” e replica pe care o refuzam vehement de fiecare data cand o primim ) , insa doar dupa ce ajungi sa fii in situatii asemanatoare, cand timpul iti lipseste cu desavarsire. si da… iti poti face timp pentru diverse necesitati, insa oare chiar vrei sa dai un telefon persoanei dragi in graba si sa fii expeditiv, agitat sau stresat? chiar cred ca, de cele mai multe ori, vrei sa acorzi mai mult din atentia ta si mai ales din timpul tau celor dragi. in plus, ne asteptam mult mai des sa fim intelesi de cei apropiati decat de cei cu care lucram, sefi, amici, cunostinte. asa ca imi permit sa nu te sun atat de des pentru ca stii cat de importanta esti pentru mine.

problema este ca ele vor ca ei sa le spuna cat mai des asta. da, stiu ca sunt importante, iubite, dorite, dar nu e de ajuns! vor sa li se reaminteasca mereu.  ….si e de inteles, cu totii vrem asta!

totusi, este bine sa nu exageram! de aceea draga prietena daca nu te suna nu inseamna ca te iubeste mai putin sau ca nu se gandeste la tine.  nu inseamna ca nu vrea sa isi faca timp 2 minute sa te sune (bine nu vrea, dar din alte motive)… si daca totusi te hotarasti sa-l suni tu, nu-i face capul calendar ca nu te-a sunat, pentru ca stie ca nu a facut-o si crede-ma, stie ca nu e bine, dar nu are nevoie sa-i readuci aminte de asta in putin timp pe care si-l face pentru a-ti raspunde la telefon. mai bine ii spui adevaratul motiv pentru care il suni (simplu, ti-e dor de el, noi stim asta, tu stii asta, el stie asta) si eviti neplaceri de ambele parti…

nu-i asa ca-i simplu?

si era si mai simplu cand nu erau atatea mijloace de comunicare, caci nici ei, nici ele nu aveau pretentia sa fie cautati atat de des..

(te imbratisez calduros si stiu ca incerci sa iei in considerare sfaturile mele)

catalina.